In urma cu cativa ani, pe cand adolescenta imi rupea picioarele, cand mai avea rost sa ma trezesc devreme, pe cand zilele se diferentiau una de cealalta, cand binele era diferit de rau, am invatat ca fiecare om, fiinta traieste cu un anume scop si ca pentru asta trebuie sa lupte.
Acum, cum a mai trecut timpul, observ cu parere de rau ca lumea s-a schimbat radical;
Observ ca oamenii de altadata nu mai sunt oameni, ca preotii au inventat o scuza plauzibila si daca gresesc sau comit faradelegi au tot dreptul sa spuna ca a fi preot e ca o meserie de orice fel; Azi sunt dezgustat de monologul politicienilor, de protestatarii ipocriti, care au votat in schimbul unui meniu de cantina, de Robotzii pusi pe glume, de perversii luptatori, de stirile tragice, de sirul interminabil de showuri de Tv, de aceasta tastatura, prin intermediul careia imi public neputinta...
Am ajuns sa nu avem rusine, sa nu avem sentimente, sa nu avem emotii, sa nu iubim; Am ajuns sa trebuiasca sa bem sau sa fumam pentru a spune ce simtim, sa ne imaginam lucruri placute...Am ajuns sa nu ne pese daca e noapte sau e zi; daca putem inlocui soarele de ce sa ne mai bucuram de el? de ce sa platim o saptamana de cazare daca ne putem bronza in cateva minute intr-un tub cu neon?...de ce sa mergem pe jos daca ne putem cumpara un mijloc de transport cu ajutorul trupului?...
Peste tot in lume, tehnologia a atins culmi foarte inalte, dar peste tot respiratia se executa in acelasi fel, oamenii merg tot pe picioare...diferenta e ca noi am vrea sa calcam direct pe nori; de ce fugim de responsabilitati? de ce suntem nemultumiti cand si noi suntem la fel de responsabili ca cei ce ne conduc?exista atatea intrebari, dar cine sa raspunda la ele daca oamenii capabili sunt in plin sezon de capsuni, castraveti si alte soiuri de pepeni?
Un comentariu:
mda, e adevarat ce zici, vremurile se schimba, viata e tot mai alerta, avem timp sa ne gandim doar la ce muncim si la cum sa ne chivernisim banii pana la urmatorul salariu. in weekend dormim ca sa fim odihniti luni, cand incepe alta saptamana de munca. e un cerc vicios din care doar putini au puterea sa scape.
Trimiteți un comentariu