d

d
leica

joi, 21 iunie 2012

21.06.2012



Neputinta, neincredere, nesiguranta…amaraciune…libertate oarba, credinta, emotii, speranta…
   Dupa lupte crancene, inegale, nedrepte, ajungi sa fii propriu-ti dusman, ajungi sa te dispretuiesti, sa te alungi din fata ta!
Ajungi sa nu mai ai ce pierde;ai pierdut tot: prestigiu, recunostinta, interes, ajungi sa-ti pierzi moralul…
   Oameni fara scrupule, oameni condusi de bautura si lipsa de demnitate vin sa dea cu bulgari de noroi in tine…asa-s oamenii…
…lasi…larve ce distrug tot in jurul lor, netinand seama ca fiind doar in stadiul de larva, mediul distrus in avans nu le va fi deloc prielnic…
Larve, mizerii, ramasite de fiinta, scoarte de putregai, recipiente de formol…
...Rautate, dispret, invidie, razbunare oarba…
   Suntem departe de a fi oameni, de a fi blanzi, iubitori, crestini…
Preferi sa-l afunzi pe celalalt in loc sa te dezvolti, sa cresti, sa inveti…
Preferi sa fie altul mai slab decat sa fii tu acela mai puternic…
…pui pret pe neglijenta, neatentie, aparente, detalii…
   Cine te poate salva cand chiar tu recunosti ca ai ajuns nimic?
   Pune in balanta perioada unei copilarii faste, incununate de lucruri frumoase, cand aveai totul la indemana, cu ziua in care iti cersesti libertatea…indiferent daca ti se cuvine sau nu…
   Pune in balanta oamenii care te laudau cand te vedeau crescand, dezvoltandu-te, cu oamenii neputinciosi in fata realizarilor tale, in fata elegantei, demnitatii tale…
   Daca ai fi liber ai face atat de multe lucruri, excluzandu-le pe cele ce ti-ar putea ingradi din nou libertatea…
   Esti liber sa gandesti, sa interpretezi, sa  iubesti, sa te rogi, sa speri…fa ce vrei!
Nu poti insa ingropa libertatea nimanui, nu o poti scoate la licitatie...nu o poti pastra pentru tine!
   E dureros sa nu-ti mai permiti sa speri, sa gandesti, sa iubesti, sa te rogi…e dureros sa nu te mai vrei pe tine insuti, e inexplicabil!
   E dureros cand neputinta iti da tarcoale, cand te afli in afara ta, cand esti lipsit de reactie, de sentimente, cand nu mai ai rabdare cu tine, cand iti vine sa te pedepsesti singur!
   Nu-ti mai e groaza de nimic, de nimeni, nu mai ai nimic de pierdut, confruntarea a luat sfarsit, esti plafonat…
   Tot ce-ai avut de impartit s-a dovedit a fi nimic, s-a dovedit a fi in defavoarea ta, acum!
                 ...insa n-ai pierdut totul, ascunde-te in tine insuti, fa pe prostul!
 ...libertatea iti permite sa joci cu resursele cu care ai venit si vei pleca din acest infern!

Un comentariu:

Dan Nicoschi spunea...

Foarte bine punctat!