Craciun

A-ncremenit o lume-ntreagă
De-atâta dor și bucurie,
Peste tot e-atâta vlagă,
Voie bună și mândrie.

Peste tot ce ne-nconjoară
S-așternut pe veșnicie
O veste, ce odinioară
Iubit-avea ca să ne fie.

Veste ce s-a răspândit
În eternul nostru suflet,
Unde iarși s-a ivit
Rost de viață și de umblet.

Și-a împânzit o lume-ntreagă
Cu venirea unui prunc
Ce la Tatăl Lui se roagă
Și se-nchină îndelung.

Ce-a venit pe astă lume
Să ne mântuie, ne-adune,
Să ne-așeze-n jurul Său,
Să ne mmântuie de rău.

Pe Iisus, din suflet, Pruncul
Azi, cu toții să-L slăvim,
Și cu sufletul, cu gândul,
Dragoste să-I dăruim.

Și-n astă seară de Crăciun,
Când colindele răsună,
Numai îngeri sunt pe drum,
Ne-aduc dragoste Divină!