d

d
leica

luni, 31 mai 2010

Vero

Timpu-ti fulgeră necruțător
Pașii prin nisipul neted,
Pășești adânc pe un covor
Ce-ți ajunge până-n creștet.

Vântu-ți flutură cu frică
Brațele-ndreptate-n zbor,
Nici de soare nu-i risipă,
Stă deasupra ta, în cor.

Luna cea de astă-noapte
Vrednică-ți tânjește-n urmă,
Valurile, strigăt, șoapte,
Mare grijă ai de turmă.

Vero, vremea nu oprește
Să te legi, tu, la șireturi,
De mic arborele crește,
Când e mare, s-alte vremuri.

Niciun comentariu: